Fii Sanatos

Infarctul miocardic, se produce prin blocarea uneia sau mai multor artere coronare. Arterele coronare furnizează sânge oxigenat inimii. Blocajul arterei se produce atunci când o placă ateromatoasă din interiorul coronarei se rupe şi se formează un tromb (cheag de sânge) in jurul ei. Placa ateromatoasă şi trombul vor obstrucţiona fluxul sanguin către celulele miocardice, privându-le astfel de oxigen şi nutrienţi. În lipsa aportului sanguin, celulele musculare ale inimii vor muri. În cazul în care în timpul infarctului este afectată o arie mare a miocardului, se poate produce moartea.

Care sunt cauzele infarctului de miocard?

Cauza principală a infarctului miocardic este boala coronariană. Boala coronariană se produce atunci când apar plăci ateromatoase de-a lungul pereţilor interni ai arterelor coronare şi astfel se reduce fluxul sanguin spre inimă. Valorile crescute ale colesterolului, hipertensiunea arteriala şi fumatul, deteriorează arterele şi contribuie la formarea plăcilor de aterom. Procesul prin care se formează plăcile se numeşte ateroscleroză.

Care sunt factorii de risc pentru infarctul de miocard?

Boala coronariană este cauza principală a infarctului miocardic în aproape toate cazurile. De aceea cu cât sunt prezenţi mai mulţi factori de risc pentru boală coronariană, cu atât mai mare va fi riscul de infarct miocardic. Fumatul, diabetul, colesterolul crescut, hipertensiunea arterială şi un istoric familial de afecţiuni cardiace sunt factori importanţi pentru boală coronariană.

Pentru a diminua riscul sunt indicate: Fiți cu noi pe facebook:

• oprirea fumatului
• reducerea valorilor colesterolului seric
• diminuarea valorilor tensiunii arteriale
• tratarea diabetului
• menţinerea unei greutăţi optime
• activitatea fizică regulată

Simptomul cel mai frecvent al infarctului miocardic este durerea retrosternală severă, deşi această senzaţie nu este tot timpul prezentă. În unele cazuri se produce infarctul miocardic silenţios, fără simptome, dar acesta este rar.
Majoritatea persoanelor cu infarct miocardic au dureri retrosternale şi cel puţin unul din simptomele următoare:

• senzaţie de sufocare, corp străin în gât
• transpiraţii reci
• greaţă
• dificultăţi în respiraţie sau imposibilitatea de a respira
• palpitaţii sau senzaţia că inima bate repede şi neregulat
• senzaţie de amorţeală sau disconfort în mână sau în braţ.
  
  

Durerea poate fi descrisă sub următoarele forme:

• senzaţie de presiune, greutate, apăsare, strângere, disconfort, arsură;
• poate iradia de la nivelul toracelui în umărul stâng şi în mâna stângă sau în alte regiuni;
• poate fi difuză, localizarea exactă a durerii este de obicei greu de realizat;
• nu se ameliorează printr-un inspir forţat sau prin apăsare pe piept.

Se indica apelarea la serviciile de urgenţă atunci când: Fiți cu noi pe facebook:

• durerea retrosternală se agravează sau nu dispare pe parcursul a 5 minute, în special dacă se asociază cu tulburări de respiraţie, greaţa sau tulburare de conştiinţă;
• durerea retrosternală nu se ameliorează sau se înrăutăţeşte într-un interval de 5 minute după administrarea de nitroglicerină.

Ce trebuie să faci în caz de infarct de miocard?

În cazul în care persoana suspicionează un infarct miocardic şi i-a fost prescrisă nitroglicerina, este indicat să se administreze o pastilă de nitroglicerină. După 5 minute, în cazul în care durerea nu cedează sau se înrăutăţeşte, se indică apelarea la serviciile de urgenţă.
Nu este indicat să se conducă maşina în aceasta stare. Nu se aşteaptă sa se vadă dacă vor trece simptomele, deoarece aceasta opţiune poate fi fatală. 

În fiecare an aproximativ 40% din infarctele miocardice sunt fatale, iar dintre acestea mai mult de jumătate din morţi se produc în camera de gardă sau înainte de a ajunge la spital.
După ce s-a sunat la salvare, se va mesteca o aspirină.

Stilul de viață după un infarct de miocard

Pentru a reduce riscul de apariţie a unui nou atac de cord medicul poate recomanda:

• stoparea fumatului, poate fi cel mai important pas in reducerea riscului;
• administrarea zilnică de aspirină;
• scăderea nivelului colesterolului seric cu ajutorul medicamentelor de genul statinelor sau a altor medicamente ce scad nivelul seric al colesterolului;
• controlul tensiunii arteriale cu ajutorul medicamentelor prescrise de medic;
• alimentaţia ce cuprinde peşte în cantitate mai mare; dietele pe bază de peşte pot fi utile în scăderea în greutate, scăderea valorilor tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului;
• participarea la programele de reabilitare cardiacă;
• consumul de alcool cu moderaţie (1-2 pahare de vin pe zi maxim);
• afecţiunea față de persoanele apropiate; o persoană care a avut un atac de cord poate fi speriată, iar depresiile pot fi un lucru comun la aceste persoane. Ajutorul persoanelor apropiate poate evita producerea depresiilor. În cazul în care starea emoţionala nu se îmbunătăţeşte după infarct este important consultul medicului în această privinţă.

Înainte de a începe activitatea fizică după un infarct miocardic este indicat ca medicul să vă descrie planul de sporire a efortului fizic în funcţie de riscurile prezente.
Unul dintre cele mai comune mituri se referă la faptul că activitatea sexuală ar provoca un nou atac de cord, un accident vascular sau moarte. Conform recomandărilor medicilor activitatea sexuală poate fi reluată oricând pacientul se simte în stare de acest lucru.

Protocol clinic naţional ” Infarctul miocardic acut ”, Chişinău 2014

Stilul de viaţă după suportarea infarctului miocardic

Pentru a reduce riscul de apariţie a unui nou atac de cord medicul poate recomanda:

• stoparea fumatului, poate fi cel mai important pas în reducerea riscului de infarct de miocard
• administrarea zilnică de aspirină
• scăderea nivelului colesterolului seric cu ajutorul medicamentelor de genul statinelor
• controlul tensiunii arteriale cu ajutorul medicamentelor prescrise de medic
• alimentaţia ce cuprinde peşte în cantități mai mari – dietele pe bază de peşte contribuie la scăderea în greutate, scăderea valorilor tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului
• participarea la programele de reabilitare cardiacă
• consumul de alcool cu moderaţie (1-2 păhare de vin pe zi maxim)
• afecţiunea faţă de persoanele apropiate – o persoană care a avut un atac de cord poate fi speriată, iar depresiile pot fi un lucru comun la aceste persoane.

Intervenția persoanelor apropiate pot preîntâmpina dezvoltarea depresiilor. În cazul în care starea emoţionala nu se îmbunătăţeşte după infarct, este important consultul medicului în această privinţă.

Înainte de a începe activitatea fizică după un infarct miocardic este indicat ca medicul să vă descrie planul de sporire a efortului fizic în funcţie de riscurile prezente.

Unul dintre cele mai comune mituri se referă la faptul că activitatea sexuală ar provoca un nou atac de cord, un accident vascular sau moarte. Conform recomandărilor medicilor activitatea sexuală poate fi reluată oricând pacientul se simte în stare de acest lucru. Fiți cu noi pe facebook:

Sursa: Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”, Chişinău, 2014