Fii Sanatos

Impactul biologic al dislipidemiilor

Dislipidemiile reprezintă un important factor de risc cardiovascular. Parametrii consideraţi cei mai semnificativi în dezvoltarea aterosclerozei sunt:

• creşterea colesterolului
• creşterea LDL-colesterolului
• scăderea HDL-colesterolului
• creşterea trigliceridelor
  
  

Ce sunt lipidele plasmatice?

Lipidele plasmatice sunt grăsimi care circulă în sînge în formă liberă sau fixate de alte substanţe.
Colesterolul este o grăsime care se găseşte în orice celulă şi care este necesar pentru a asigura funcţionarea normală a organismului, formarea membranelor celulare, unor hormoni, vitaminei D, acizilor biliari. Colesterolul se formează în ficat şi de asemenea se conţine în unele alimente (de origine animală). Prin sînge colesterolul este transportat cu ajutorul anumitor substanţe – lipoproteine.

Sunt două grupuri mari de lipoproteine şi este important să le menţinem la nivele normale pe ambele:

• lipoproteine de densitate joasă (LDL-colesterol sau “colesterolul rău”), creşterea cărora în singe duce la sedimentarea colesterolului pe peretele intern al arterelor cu formarea plăcilor de ateroscleroză şi la sporirea riscului de dezvoltare a bolilor cardiovasculare;
• lipoproteine de densitate înaltă (HDL-colesterol sau “colesterolul bun”), care transportă colesterolul înapoi la ficat pentru a fi utilizat, şi creşterea cărora în singe scade riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare;
• trigliceridele sunt grăsimi care reprezintă sursa acizilor graşi liberi, care la rîndul lor constituie rezerva de energie pentru muşchi.
  
  

Ce sunt lipide plasmatice crescute?

Creşterea nivelului de colesterol în sînge este periculoasă prin majorarea riscului de îmbolnăvire şi riscului de mortalitate prin boală cardiovasculară (de exemplu prin atac de cord (cînd este împiedicată irigarea cu sînge a inimii), atac vascular cerebral (cînd este împiedicată irigarea cu sînge a creierului) sau ruptură de arteră magistrală afectată de ateroscleroză). Cel mai inofensiv nivel de colesterol este recunoscut a fi sub 5 mmol/l, iar a LDL-colesterolului sub 3 mmol/l.
Creşterea trigliceridelor reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea atît a patologiei cardiovasculare, cît şi a pancreatitei acute. Valorile trigliceridelor plasmatice se recomandă a nu depăşi 1,7 mmol/l.
HDL-colesterolul îşi realizează efectele protectorii dacă valorile plasmatice nu sunt mai mici decît 1,0 mmol/l pentru bărbaţi şi decît 1,3 mmol/l pentru femei.

Выделить один клинический синдром при дислипидемии невозможно. Очень часто такое заболевание сопровождается развитием симптомов напоминающих атеросклероз, ИБС и другие заболевания сердечно-сосудистой системы. Также может проявиться синдром острого панкреатита, что более характерно при высоком содержании триглицеридов. При высоком содержании липопротеидов высокой плотности (ЛПВП) пациенты отмечают появление:

• ксантом – плотные узелки, наполненные холестерином, покрывающих сухожилия
• ксантелазм – холестерин, отложенный под кожей век в виде небольших желтоватых узелков

• липоидной дуги роговицы – белая или серовато-белая холестериновая дуга, которая обрамляет роговицу глаза. Чаще всего проявляется у пациентов с наследственной предрасположенностью в возрасте после 50 лет

• ксантоматозные высыпания могут покрывать все тело, живот, туловище и даже ступни.

Говоря о клиническом проявлении дислипидемии, не стоит забывать о таком понятии как метаболический синдром. Метаболический синдром – это комплекс нарушений липидного, жирового обмена, а также дисфункция механизмов регуляции артериального давления. На практике метаболический синдром представлен: Fiți cu noi pe facebook:

• дислипидемией
• абдоминальным ожирением
• гипергликемией
• артериальной гипертензией
• нарушением гемостаза.

Cum se depistează dislipidemia?

Deoarece creşterea ca atare a lipidelor în sînge nu are simptome, multe persoane nu bănuiesc că au această problemă. Pentru depistarea precoce a acesteia se efectuiază screening-ul (controlul de rutină al lipidelor în sînge după o foame de 12 ore) o dată la cinci ani, la toate persoanele peste 18 ani, iar în cazul depistării nivelelor crescute – anual sau mai frecvent (conform indicaţiilor medicului sau la adresarea pacientului pentru apariţia simptomelor de boală cardiovasculară sau reacţii adverse la tratament etc.). Fiți cu noi pe facebook:

• Modificarea stilului de viaţă pentru reducerea lipidelor în sînge şi riscului cardiovascular total
  • Discuţiile privind necesitatea modificării stilului de viaţă vor fi efectuate de către medicul de familie sau asistenta medicală pe înţelesul dvs., recomandările vor fi consolidate sistematic la fiecare vizită la medic, iar eforturile şi progresele dvs. vor fi încurajate.

• Renunţarea la fumat
  • În cazul în care fumaţi, medicul de familie sau asistenta medicală va insista la renunţarea fumatului şi trebuie să vă ajute să faceţi acest lucru. Fumatul sporeşte semnificativ riscul de a dezvolta boli de inimă sau de plămâni.

• O dietă sănătoasă va include:
  • o varietate largă de alimente;
  • ajustarea aportului caloric pentru a preveni excesul ponderal; încurajarea consumului de fructe, legume, cereale şi pâine integrală, peşte (în special peşte gras), carne slabă şi produse lactate degresate;
  • înlocuirea grăsimilor saturate (animaliere) cu grăsimi mono- şi polinesaturate (vegetale şi marine);
  • reducerea aportului de sare de bucătărie la persoane cu hipertensiune arterială sub 6 g/zi.
• Exerciţiul fizic
  • Efortul fizic moderat la aer curat (mers la pas rapid, înot, ciclism, schi, patinaj etc.) de cel puţin 30 de minute pe zi, nu mai rar de 3 zile în săptămână, vă va ajuta să reduceţi greutatea corpului, să preveniţi apariţia diabetului zaharat, să micşoraţi trigliceridele şi să majoraţi HDL-colesterolul în sînge.
• Greutatea corpului
  • Trebuie să tindeţi spre o reducere a greutăţii corpului dacă indicele de masă corporală (IMC = raportul greutăţii corpului [în kilograme] la înălţime [în metri] la pătrat) ≥25 kg/m2, în special dacă IMC ≥30 kg/m2, şi dacă circumferinţa taliei ≥88 cm la femei şi ≥102 cm la bărbaţi.
  • Depuneţi efort pentru menţinerea greutăţii corpului, dacă IMC <25 kg/m2 şi circumferinţa taliei = 80-88 cm la femei şi 94-102 cm la bărbaţi.
• Tensiunea arterială şi glucoza în singe
  • Pentru asigurarea unui nivel inofensiv al riscului cardiovascular total valorile tensiunii arteriale trebuie menţinute sub 140/90 mm Hg sau dacă este posibil sub 130/80 mm Hg, dacă sunteţi o persoană cu risc înalt, îndeosebi cu boală cardiovasculară stabilită sau cu diabet zaharat; iar nivelul glucozei în sînge trebuie să fie menţinut sub 6 mmol/l.
• Alcoolul
  • Dacă consumaţi cantităţi mari de alcool, medicul de familie sau asistenta medicală vă va recomanda să reduceţi cantitatea (o cantitate mare de alcool se consideră mai mult de 21 de unităţi pe săptămînă, pentru bărbaţi, şi 14 unităţi pe săptămînă, pentru femei). O unitate de alcool este egală cu 300 ml de bere, 150 ml de vin sau 50 ml de băuturi spirtoase tari. Reducerea cantităţii de alcool poate să preîntîmpine creşterea tensiunii arteriale, trigliceridelor în sînge şi respectiv riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare şi a pancreatitei acute.
• Sarea
  • Dacă suferiţi de hipertensiune arterială medicul de familie sau asistenta medicală trebuie să vă recomande să reduceţi cantitatea de sare din mîncare sub 6 g/zi, ca metodă de scădere a tensiunii arteriale. Cantităţi mari de sare se găsesc şi în unele alimente preparate, deci trebuie să citiţi cu atenţie eticheta produselor, pentru a verifica cantitatea de sare.
    
    

Tratamentul medicamentos al dislipidemiei

Dacă aveţi indicaţii pentru iniţierea unui tratament medicamentos cu preparate care reduc lipidele în sînge, medicul de familie, alte cadre medicale sau farmacistul vă vor oferi informaţii cu privire laeficienţa diverselor medicamentelor şi referitoare la posibilele efecte secundare, pentru a vă implica în selectarea tratamentului dvs.

Atenţie! Tratamentul dislipidemiei trebuie să fie însoţit de modificări ale stilului de viaţă!

Scopul tratamentului

Scopul tratamentului este de a vă reduce valorile colesterolului sub nivelul de 5 mmol/l şi LDL-colesterolului sub 3 mmol/l, sau respectiv sub 4,5-4,0 mmol/l şi 2,5-2,0 mmol/l, dacă sunteţi o persoană cu risc cardiovascular înalt. Valorile trigliceridelor se recomandă să fie menţinute sub 1,7 mmol/l şi HDL-colesterolul nu mai mic decît 1,0 mmol/l la bărbaţi şi 1,3 mmol/l la femei.

Utilizarea diferitelor medicamente

Din cele cinci grupe de preparate folosite în tratamentul dislipidemiilor, actualmente doar două (statinele şi fibraţii) sunt disponibile în farmaciile Republicii Moldova. Pentru reducerea în sînge a nivelelor colesterolului total şi LDL-colesterolului se indică statinele, sechestranţii de acizi biliari şi inhibitorii selectivi ai absorbţiei colesterolului. Pentru scăderea trigliceridelor mărite şi creşterea HDLcolesterolului se utilizează în principal fibraţii şi formele retard ale acidului nicotinic, precum şi uleiurile de peşte (acizii graşi omega-3).

Continuarea sau întreruperea tratamentului

Scopul tratamentul este scăderea lipidelor la nivelele ţintă sus numite şi menţinerea permanent a lor la aceste nivele. S-ar putea să doriţi să reduceţi doza sau să întrerupeţi administrarea medicamentelor în favoarea modalităţilor de schimbare a stilului de viaţă, pentru a reduce grăsimile în sînge (exerciţiile, dieta, reducerea greutăţii corpului). În general, merită să vă continuaţi tratamentul, dacă acesta scade lipidele, chiar dacă nu aţi atins nivelele-ţintă, în timp ce un mod sănătos de viaţă este condiţia obligatorie în atingerea valorilor-ţintă în toate situaţiile.
Administrarea medicamentului poate fi întreruptă doar după ce aţi discutat cu medicul de familie, deoarece întreruperea bruscă poate fi periculoasă. Medicul de familie vă va recomanda, de obicei, să reduceţi sau să întrerupeţi tratamentul doar dacă riscul de atac de cord, de accident vascular cerebral sau de pancreatită acută nu este mare şi lipidele sunt sub control.

Reacţii adverse la tratament

În cazul apariţiei reacţiilor adverse, medicul va recurge la reducerea dozelor sau chiar la suspendarea preparatului cu indicarea unui alt remediu sau vă va recomanda doar menţinerea riguroasă a schimbărilor stilului de viaţă.
La administrarea statinor şi inhibitorilor selectivi ai absorbţiei colesterolului deşi rar, dar pot apărea efecte adverse musculare cu dureri, încordări, crampe musculare sau majorări ale nivelelor enzimelor ficatului – transaminazelor. Riscul poate creşte la combinarea preparatelor cu fibraţi sau acid nicotinic, cu unele antibiotice, antifungice, imunomodulatoare, contraceptive orale etc.
Sechestranţii de acizi biliari şi fibraţii pot provoca simptome gastro-intestinele – dureri abdominale, indigestie, flatulenţă, meteorism, iar fibraţii - şi apariţia calculilor colesterolici biliari. Acidul nicotinic, în special în doze mari pot mări glucoza, acidul uric şi transaminazele în sînge, provoacă simptome cutanate – hiperemia feţei, erupţii cutanate, senzaţii de prurit sau bufeuri.
La apariţia simptomelor adverse care pot fi observate de dvs. pe parcursul tratamentului este necesar să va adresaţi medicului de familie pentru a întreprinde măsuri corespunzătoare de investigare şi de schimbare a tacticii terapeutice.

Atingerea nivelului-ţintă

Dacă aţi atins şi menţineţi nivelele-ţintă ale grăsimilor plasmatice, este necesar să faceţi un examen obligatoriu anual la medicul de familie. În timpul acestei vizite vi se vor oferi consultaţii, veţi avea posibilitatea de a pune întrebări despre tratamentul dvs., de a discuta eventualele simptome sau efecte secundare pe care le-aţi observat etc. Fiți cu noi pe facebook:

Cum se apreciază riscul cardiovascular?

Alături de dislipidemie alţi factori de risc cum sunt vîrsta, sexul, hipertensiunea arterială, fumatul etc. îşi aduc aportul în dezvoltarea bolii cardiovasculare, inclusiv ale consecinţelor fatale ale acestei boli. Societatea Europeană de Cardiologie a elaborat un test rapid şi accesibil pentru aprecierea riscului personal de evenimente cardiovasculare fatale pe o perioadă de 10 ani. În acest scop medicii de familie, medicii specialişti şi chiar pacienţii vor folosi diagramele SCORE (Systematic Coronary Risk Evaluation) pentru ţările europene cu risc înalt. Orice persoană cu risc ≥5% comportă un risc crescut de deces prin boală cardiovasculară (cu afectare aterosclerotică de artere ale inimii, creierului, membrelor inferioare sau de oricare altă localizare), sau cu diabet zaharat de tip 2 sau de tip 1 cu microalbuminurie, sau cu creştere marcată a unui singur factor de risc (tensiune arterială ≥180/110 mm Hg; colesterol ≥8 mmol/l; LDL-colesterol ≥6 mmol/l), atunci sunteţi considerat persoană cu risc cardiovascular crescut şi nu necesitaţi aprecierea acestuia cu ajutorul diagramelor SCORE.

De ce trebuie să ne cunoaştem riscul cardiovascular?

Este important a cunoaşte nivelul riscului cardiovascular pentru a aprecia care măsuri trebuie întreprinse pentru fiecare pacient în parte, iar estimarea repetată a acestuia este recomandabilă pentru evaluarea controlului eficacităţii măsurilor nefarmacologice şi farmacologice întreprinse întru reducerea riscului absolut.
Dacă sunteţi o persoană cu un risc SCORE <5% veţi fi încurajat să păstraţi un mod de viaţă sănătos pentru a menţine colesterolul în singe sub 5 mmol/l şi LDL-colesterolul sub 3 mmol/l.
Dacă aveţi un risc SCORE ≥5% medicul vă va recomanda să iniţiaţi schimbări ale stilului de viaţă cu accent, în primul rînd, asupra dietei cu un nivel scăzut de colesterol şi a activităţii fizice dozate. Peste 3 luni se va controla din nou nivelul lipidelor plasmatice: dacă riscul va scădea sub 5% veţi continua modul sănătos de viaţă, dacă însă riscul va rămîne ≥5% medicul vă va recomanda adăugător la măsurile privind modul de viaţă şi un tratament medicamentos pentru a reduce grăsimile în sînge şi riscul cardiovascular.
Dacă sunteţi pacient cu boală cardiovasculară, sau cu diabet zaharat de tip 2 sau de tip 1 cu microalbuminurie, sau cu creştere marcată a unui singur factor de risc, vi se va recomanda un tratament medicamentos asociat de schimbarea stilului de viaţă.

Protocol clinic naţional „Dislipidemiile”, Chişinău, 2011